O mica descriere:
Roșia Montană este o localitate minieră din Munții Apuseni, județul Alba, Transilvania, România. Este reședința comunei Roșia Montană.
Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 137), localitatea apare sub numele de „Veres Patak” (traducere în limba romană „Pârâul Însângerat/Roșu”).
Este situată în Valea Roșiei, străbătută de râul Roșia. Râul Roșia este bogat în minerale, în special fier care îi dă o culoare roșiatică, de unde și denumirea comunei în română și maghiară. Culoarea roșiatică a apei se datorează mineritului excesiv ce durează de peste 2000 de ani.
Ce spun asociatiile care sunt impotriva inceperii proiectului?
Alegerea corectă: NU PARTICIPA la referendum!
”Munţii vor dispărea. Iarba se va pârjoli. Animalele vă vor muri. Prin grădini, nimic n-o să mai crească. Toţi ceilalţi oameni or să vă ocolească. O să creşteţi copii betegi, o să vă milogiţi la doctori să vi-i scape de boala otrăvii, de fapt fără leac. Dar dacă voi credeţi în basmele cu locuri de muncă, faceţi cum vă taie capul, mo(r)ţilor.”În data de 9 decembrie va avea loc un referendum în 35 de localități ale județului Alba la care locuitorii sunt
chemați să răspundă la întrebarea “Sunteți de acord cu repornirea mineritului în Munții Apuseni şi a exploatării de la Roşia Montană?”
REFERENDUM MINERIT =SONDAJ DE 3 MILIARDE DE LEI
Suma investită în acest referendum se ridică la 300.000 lei (3 miliarde de lei vechi) din bugetul Consiliului Județean Alba. Aceste fonduri ar fi putut fi investite cu mai mult folos în dezvoltarea unor mici afaceri locale care să genereze locuri de muncă durabile. În schimb, consilierii județeni din Alba vor plăti un referendum fără valoare legală din bani publici, banii tăi.
REZULTATUL REFERENDUMULUI LOCAL NU ARE VALOARE LEGALĂ
nu are valoare legalaProcedurile legale de aprobare ale proiectului minier de la Roşia Montană nu cuprind organizarea unui referendum şi rezultatul său nu ar putea legal nici măcar influența deciziile pe care Guvernul României trebuie să le ia în privința acordului de mediu, descărcării de sarcină arheologică a zonei sau în privinţa respectării dreptului la proprietate individuală a locuitorilor direct afectați de la Roşia Montană şi care nu vor să se mute.
SINGURUL ROST AL REFERENDUMULUI LOCAL – PUBLICITATEA MINCINOASĂ PENTRU COMPANIA DE LA ROȘIA MONTANĂ
Dacă într-adevăr Consiliul Județean dorea să cunoască părerea oamenilor din zonele învecinate despre proiectul de la Roşia Montană, de ce nu au organizat un asemenea referendum în anul 2002, atunci când compania a început să lucreze în zonă, să strămute locuitorii, să facă foraje, să obțină aprobările pentru proiect? Despre continuarea mineritului la Roşia Poieni în regim privat ai fost întrebat prin referendum? Dar despre aprobarea recentă a proiectului de la Certej, tot pe bază de cianuri?
Singura care câştigă din organizarea referendumului este compania de la Roşia Montană, care acum are probleme legale în a-şi obţine aprobările pentru proiect şi care va încerca să se folosească de opinia pe care o vei exprima pentru a manipula opinia publică generală şi a forța Guvernul să aprobe un proiect periculos şi nelegitim.
TU CE AI ZICE DACĂ
- Majoritatea vecinilor tăi ar decide ca tu să îți vinzi casa şi grădina şi în locul lor să se construiască un iaz de decantare cu cianuri?
- Majoritatea vecinilor tăi ar decide ca mormintele rudelor tale să fie strămutate în alt cimitir şi în locul lor să se construiască o mină?
- Majoritatea vecinilor tăi ar decide ca Biserica ta să fie dărâmată şi în locul ei să se construiască o carieră?
- Ţi-ai duce copiii în vacanța de vară la mai puțin de 30 de km de un lac de cianură? Nimeni nu ar face-o! Mineritul cu cianuri afectează dezvoltarea turismului şi în comuna ta.
Dreptul la proprietate, dreptul la un mediu curat, patrimoniul național nu pot fi subiectul unui referendum regional sau național!
INTREBARE DUBLĂ= MANIPULARE PE FAȚĂ
Întrebarea “Sunteți de acord cu repornirea mineritului în Munții Apuseni şi a exploatării de la Roşia Montană?” este incorect pusă, incorporând de fapt două întrebări la care se poate răspunde doar o singură dată. Cum vor răspunde cei care sunt de acord cu mineritul, dar nu şi cu proiectul cu cianuri de la Roşia Montană?
Dacă eşti de acord cu repornirea mineritului, dar nu şi cu proiectul de la Roşia Montană alege să NU participi la referendum sau să îți anulezi votul pentru a nu legitima un proiect distructiv care nu a reuşit în peste 10 ani obținerea autorizațiilor necesare.
CE ADUCE PROIECTUL DE LA ROȘIA MONTANĂ?
• Secătuirea completă a zăcământului de aur si argint în doar 15 ani.
• 800 de locuri de muncă pe durata construcţiei minei (2 ani).
• Doar 260 de locuri de muncă pe durata minei (15 ani), nici cât să angajeze toţi locuitorii comunei.
• La final, un peisaj selenar, o cicatrice în peisajul Apusenilor, unde nicio alternativă turistică sau economică nu mai e posibilă. Cum îţi vei putea duce viaţa mai departe? CE ADUCE CIANURA ?
• Accidentul cu cianuri de la Baia Mare: 100.000 m³ de steril contaminat cu cianură. Este considerat cel mai grav dezastru ecologic după Cernobâl. Ce ne asteaptă la Roşia Montană cu un lac de decantare cu cianuri de 450.000 m³, de patru ori mai mare decât cel de la Baia Mare?
• 250.000 de tone de cianură vor fi transportate pe şoselele din Apuseni pentru a ajunge la Rosia Montană. Esti pregătit să îţi asumi riscul unui accident rutier?
• Acidul cianhidric (HCN) este un lichid incolor, extrem de toxic care se evaporă la temperaturi de 27º C. Mai puțin de 0,3g este doza letală care omoară o persoană adultă. A fost folosit în lagărele de exterminare nazistă sub numele comercial de Zyklon B.
• Ţi-ai duce copiii în vacanța de vară la mai puțin de 30 de km de un lac de cianură? Nimeni nu ar face-o! Mineritul cu cianuri afectează dezvoltarea turismului şi în comuna ta.
• Doza mortală pentru om este de 1 mg CN‾/kg greutate corporală. Doar 0,03 mg CN‾/l apă reprezintă doza mortală pentru peştii sensibili, alţii putând tolera până la 0,2 mg/l. La concentraţii de peste 3 mg CN‾/l, un râu este mort.
• Un singur inel lasă în urmă 20 tone de deşeuri miniere.
• Riscurile imense asupra mediului înconjurător şi a sănătăţii umane au drept scop producerea de noi bijuterii – inele, brăţări, coliere. 85% din aurul extras este direcţionat către fabricarea de bijuterii şi doar 12% este folosit în industrie.
• Exploatarea minereurilor feroase angajează 0.09% din forţa de muncă la nivel global şi consumă 10% din energia mondială.
CIANURA UCIDE.
ȘI NU DOAR UNEORI.
ÎNTOTDEAUNA.
• Exploatarea minereurilor feroase angajează 0.09% din forţa de muncă la nivel global şi consumă 10% din energia mondială.
• În ultimii 25 de ani, cauzele majore ale poluării cu cianură au fost ruperea/ fisurarea digurilor lacurilor de decantare (76%), ruperea conductelor (18%) şi accidentele din timpul transportului (6%).
MINERITUL ‘MODERN’ DIN FINLANDA UN ESEC
O deversare toxică a avut loc între 4 și 7 noiembrie, în Finlanda, în partea de nord a țării. Din mina Talvivaara, prezentată ca model pentru mineritul modern, s-a scurs apă care conține concentrații ridicate de nichel și uraniu. Deversarea a avut un ritm între 5.000 și 6.000 de metri cubi pe oră ca urmare a ruperii iazului de depozitare a apelor uzate. Această deversare este considerată cea mai mare catastrofă chimică din istoria Finlandei.
„La început, mina Talvivaara era ca un vis. Un nou început. O sursă de locuri de muncă și venituri pentru nordul Finlandei.[...] Frumoasele lacuri, râuri și pâraie – apă dulce, curată – sunt cele mai de preț lucruri pentru finlandezi. Nu v-ați gândi că am lăsa pe cineva să le otrăvească. Dar iată că s-a întâmplat. Oamenii din aval se tem pentru apa potabilă.” Asociatia Alburnus Maior site: http://rosiamontana.org
Ce zic actionarii proiectului?
Roşia Montana Gold Corporation (RMGC) este o companie înfiinţată în anul 1997, în judeţul Alba, în care acţionari sunt compania minieră de stat Minvest Deva – cu 19.31 % și Gabriel Resources – cu 80.69%. RMGC urmează să dezvolte cea mai modernă mină din România, la Roşia Montană, aducând beneficii importante economiei româneşti. În calitatea sa de mină model, Proiectul Roşia Montană va stabili un nou standard pentru mineritul aurifer responsabil, atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivel mondial.
Compania Gabriel Resources este cotată la Bursa din Toronto (simbol GBU). În prezent peste 80% din acţiuni sunt deţinute de investitori din SUA, printre care Newmont Mining, al doilea producător de aur din lume, cu 13%, Electrum Strategic Holdings LLC cu 16% şi Paulson & CO cu 16%.
Până în prezent, Gabriel Resources a investit în România peste 450 de milioane de dolari prin Roşia Montană Gold Corporation. Valoarea totală a investiţiei în dezvoltarea proiectului minier este estimată la 1,7 miliarde de dolari.
Costurile aferente reabilitării şi închiderii minei de la Roşia Montană vor fi suportate în întregime de către Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). La începutul fiecărui an de exploatare, RMGC va depune într-un cont special constituit întreaga sumă estimată pentru lucrările de reabilitare şi monitorizare pe termen lung a mediului. Acest cont poate fi accesat doar în scopul reabilitării mediului.
Costurile actuale de închidere a proiectului Roşia Montană sunt estimate la 135 milioane USD, calculate pe baza funcţionării minei timp de 16 ani. Actualizările anuale vor fi stabilite de experţi independenţi, în colaborare cu Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM), în calitate de autoritate guvernamentală competentă în domeniul activităţilor miniere.
- Planul de afaceri al proiectului minier prevede beneficii totale de aproximativ 4 miliarde de dolari pentru economia României.
- Dintre aceştia, 1.8 miliarde USD vor intra direct la bugetul de stat.
- Restul de 2.4 miliarde USD reprezintă bani cheltuiţi în România pentru resurse umane, construcţii, energie electrică, materiale, transport, reactivi, piese de schimb şi altele.
- În total, 73,5% din beneficiile generate de mina de la Roșia Montană rămân în România.
- Investiţia necesară pentru a realiza proiectul minier de la Roşia Montană este de aproximativ 1.7 miliarde de dolari.
- Planul de afaceri, realizat luând în calcul un preţ mediu al aurului de 900 dolari / uncie şi al argintului de 12,5 dolari / uncie, duce la un profit net al companiei Roşia Montană Gold Corporation de 1.9 miliarde USD, din care Gabriel Resources va incasa dividende nete de 1.3 miliarde USD.
Tessa Dunlop, jurnalista la BBC, a petrecut cateva zile la Rosia Montana, dupa ce a vazut o reclama care a circulat in toamna lui 2011.
“Era o reclamă care rula cu o regularitate surprinzătoare la televiziunile romanesti in toamna lui 2011, care mi-a atras atentia asupra comunei de munte Rosia Montană”, spune Tessa Dunlop, in reportajul publicat luni.
Romania este una dintre cele mai sărace natiuni din Europa, iar promisiunea unei companii care sa ofere locuri de munca i-a incantat pe localnici. Cu toate acestea, politicienii inca stau la indoiala daca sa dea aprobari pentru inceperea exploatarii.
Jurnalista a stat de vorba si cu localnicii care vor sa munceasca pentru Rosia Montana Gold Corporation, dar si cu opozantii proiectului, printre care se afla si Mircea Toma – presedintele ActiveWatch – agentia de monitorizare a presei.
“Dacă incepe Rosia Montana, viata mea se termină”, spune Sorin Jorca, localnic, stand in mijlocul gradinii sale de trandafiri. “O sa-mi pierd casa, mormantul parintilor, biserica, si tot ce inseamna mostenire culturala. Industria miniera este foarte murdară , vor folosi tone de diamită zilnic. Cred ca zgomotul si toxicitatea va face viata imposibila aici”, mai adaugă acesta.
Totodată , Tessa Dunlop a vizitat galeriile subterane vechi de 2.000 de ani, ce ar urma sa fie distruse odata cu inceperea proiectului.
Analiza BBC se incheie fara un verdict clar, lasand deschisa usa parerilor pro sau contra fata de acest subiect.
Care este părerea dumneavoastră ?
