Totul despre fistic

Este bogat in fibre ca de altfel si restul semintelor. Numai 30 de grame de fistic contine 3 grame de fibre, din necesarul zilnic. Fibrele ajuta digestia si grabesc instalarea senzatiei de satietate. Fac parte dintr-o dieta sanatoasa gratie faptului ca previn un consum prea mare de hrana. Contine minerale importante unei bune functionari a organismului, precum: calciu, fosfor, potasiu si mangan. De aceea este important cand iti planifici meniul sa incluzi in el si gustari sanatoase pentru a-i asigura organismului cat mai multi nutrienti.
Mineralele regasite in fistic sunt benefice oaselor, dintilor, sangelui si teustului muscular.

De asemenea, contine vitamine din complexul B, cum ar fi vitamina B6, tiamin si acid folic, care sunt esentiale pentru mentinerea sanatatii inimii. In plus aceste vitamine ii asigura organismului energie. Dar nu  este tot, fisticul contine si antioxidanti. Acestia lupta impotriva radicalilor liberi, prevenind imbatranirea. Seleniu este unul dintre antioxidantii regasiti in fistic. Potrivit Asociatiei Americane a Diabeticilor, antioxidantii sunt importanti pentru mentinerea si repararea strructurii celulare, care reduce riscul de dezvoltare a cancerului si altor boli. Potrivit Departamentului de Agricultura din Statele Unite, fisticul este o gustare bogata in antioxidanti.

 

Cultivarea arborelui de fistic

TAXONOMIE
FAMILIE. - Anacardiaceae
GEN - Pistacia
SPECIE - Pistacia vera, L.
NUME POPULAR. - Fistic

CARACTERISTICI BOTANICE

Arborele de fistic este un arbore care poate atinge 7-10 metri inaltime. Are o durata de
viata foarte mare, de la 150 la 300 de ani. Este o planta dioica, adica altfel spsu are
atat exemplare feminine cat si masculine.
Arborele de fistic are o coaja aspra de culoare gri, cu ramificatii abundente si dense in
partea superioara. Sistemul sau reticular atinge o mare adancime, facand arborele
rezistent la climate uscate. Acesta poate creste intr-o variatate de soluri, cum ar fi cele
calcaroase, alcaline, usor acide, saline, etc.
Coaja crengilor este galben rosiatica pentru cele de un an, cenusie pentru exemplarele
tinere si gri inchis pentru partile mai batrane.
Aspectul
Atunci cand este tanar, arborele are tendinta sa se incline, si de aceea trebuie sustinut.
Trunchiul are o coaja gri aspra si are crengi dense in partea superioara.
Sistemul reticular
Sistemul reticular penetreaza la adancimi mari, pentru a gasi apa si substante nu
tritive. Fisticul se poate dezvolta in soluri in care alte plante nu prospera. Atunci cand
radacinile superficiale sunt numeroase, arborele este viguros, dezvoltat in partea
superioara, putand asigura astfel o productie bogata si periodica de fructe, depinzand
insa in mod fundamental de apa si nutrientii disponibili.
Frunzele
Frunzele sunt de obicei grupate cate 3 sau cate 5, lunguiete sau ovale, de culoare
verde inchis pe fata si mai deschis pe spatele frunzei. Frunzele capata toamna
culoarea rosu-portocaliu, creand un peisaj frumos.
Frunzele sunt formate din grupuri de 3-5 frunzulite, in functie de soiula de fistic, si sunt
ovale si alungite la capat.
Mugurii sunt intotdeauna terminali. Acele capete care sunt maro-roscate la culoare dar
nastere unor noi ramuri.

Florile

Intrucat este o planta dioica, florile masculine si feminine se gasesc in arbori diferiti.
Florile sunt mici, de culoare mov. Se formeaza in inflorescente sug forma de mici
grupuri. Florile feminine sunt mai mari decat florile masculine.

Fructele

Fructele au o forma de drupa si o lungime de 0.2 ¡V 2.5 cm. Ele sunt formate dintr-o
membrana de culoare rosiatica care acopera o capsula lemnoasa subtire, care la
randul ei contine o samanta verde si dulce.
Semintele reprezinta partea comestibila si sunt formate din doua cotiledoane
voluminoase de culoare verde sau verde-galbui. Greutatea este de aproximativ 1,40 grame.
Semintele sunt bogate in ulei.

Polenizarea

Polenizarea se realizeaza cu ajutorul vantului. Intr-o plantatie trebuie sa se gaseasca
atat arbori feminini cat si masculini. Proportia ar trebui sa fie de 1:10.
Aspecte agronomice
Diferentiera intre flori are loc in anul anterior primei infloriri, iar arborii masculini
infloresc cu cateva zile mai devreme decat cei feminini. Mugurii de flori apar pe
crengile ce au aproximativ doi ani vechime. Dezvoltarea florilor are lor primavara.
SOIURILE
In orice plantatie de fistic trebuie sa existe atat pomi feminini cat si masculini. Primii
produc fructele, iar ultimii produc polentul pentru fertilizare si pentru fructe.
Criteriul de selectie il reprezinta caracteristicile diferitelor soiurii, asa cum ar si perioada
de inflorire, capacitatea de productie, calitatea semintelor, perioada de culegere, etc.
Selectia exemplarelor masculine se face in functie de gradul de polenizare si
sincronizare cu soiurile feminine
Cunoasterea perioadei de inflorire este importanta in functie de zona in care se
realizeaza cultura, tinand cont si de perioada de inghet. Perioada necesara iesirii din
inghet determina daca inflorirea va fi timpurie, medie sau tarzie.
Soiuri masculine si feminine

FEMININE

Cele mai importante varietati sunt urmatoarele:
  • Kerman
Acest soi este cultivat in intreaga lume, fiind cel mai des intalnit in Califoria, datorita
dimensiunilor si calitatii fructelor sale, superioara altor soiuri. Este un arbore cu o
productie medie.
  •  Mateur.
Are fructele alungite. Are un procent bun de deschidere a fructelor (60-90%) si un
procentaj mic de fructe goale (5-15%)
  • Larnaca.
Este original din Cipru. Produce fructe de dimensiune medie, mai putin alungite decat
cele ale soiului precedent. Necesita costuri mici in perioadele de frig.
  • Napolitan
Principala ssa zona de productie este Sicilia. Arborele este de mari dimenisiuni si o
durata de viata mare.
  • Sfax
Provine din Tunis. Este un arbore mic, cu fructe de dimensiune medie.
  • Kastel
Are o rata de deschidere a fructelor de 27% si una a fructelor goale de 33%.
Dimensiunile fructelor sunt 22x13x15 mm
MASCULINE
Exista mai multe soiuri masculine, dar cel mai importanta dintre acetea este Peters.
  • Peters
Are o productivitate buna si o productie timpurie de polen
  • C-special.
Provine din Grecia si are de asemenea o productie timpurie de polen. Se foloseste si
pentru colectarea polenului, pentru ca acesta sa poata fi utilizat ulterior pentru
polenizare artificiala.
Alegerea soiurilor
Soiurile trebuie alese pe baza urmatoarelor criterii:
>Productie buna, calitate a fructelor
>Perioada necesara iesirii din inghet, in functie de calendarul zonei unde se
realizeaza cultura. Ca principala cerinta, cu cat inflorirea va avea loc mai
tarziu, cu atat fructele vor fi confruntate cu un rism mai mic de inghet.
>Sincronizarea intre inflorirea exemplarelor masculine si cele feminine
Pentru zonele in care perioada de inghet depaseste 800 de ore si unde in Aprilie inca
mai poate fi ger, cele mai recomandate soiuri feminine sunt cele care infloresc tarziu
(Kastel, Kerman sau Napolitan).

ALTOIREA

Altoiul va fi acela care va transmite arborelui vigoarea necesara, rezistenta la boli si
capacitatea de adaptare la o anumita zona
Exista aproximativ 10 specii din genul Fistic utilizate ca altoi pentru arborele de fistic.
Urmatoarele sunt cele mai importante:
Atlantic Pistacia
Se gaseste in zonele fierbinti ale Insulelor Canare sau in Africa de Nord
>Pistacia vera (Arborele de fistic)
Creste in mod spontan in Iran, Tajikistan.
>Pistacia terebinthus (Cornicabra)
Prezinta o capacitate de adaptare foarta buna la solurile sarace, stancoase sau
maloase.

INMULTIREA

Trebuie subliniat faptul ca fermierul trebuie sa isi cumpere altoiul de pe piata, la un
pret rezonabil. Daca acest lucru nu este posibil, atunci plantatia va trebui inceputa de
la 0.
Odata ales soiul si altoiul pentru o anumita zona, fermierul poate gasi in centrele
specializate informatii despre ce si cum trebuie facut pentru a altoi o planta.

POLENIZAREA

Polenizarea arborelui de fistic se realizeaza cu ajutorul vantului, iar interventia unor
insecte, asa cum sunt albinele, poate fi daunatoare, deoarece acestea viziteaza florile
masculine, dar nu neaparat si pe cele feminine. Daca numarul albinelor este mare, se
iroseste astfel o cantitate importanta de polen.
Inflorirea exemplarelor feminine dureaza in jur de 15 zile, dar fiecare floare are o
perioada de receptivitate de numai 2-5 zile. Fertilizarea are loc la 48 de ore dupa
polenizare.
Ploaia in exces poate dauna unei bune polenizari, dar nici mediul foarte uscat nu este
adecvat in perioada de inflorire.
> Localizarea exemplarelor feminine si masculine
Distanta intr-o plantatie ar trebui sa fie de aproximativ 12%, sau 8:1, adica 8 exemplare
feminine la unul masculin.
In functie de directia in care bate vantul de obicei, aceasta localizare poate fi diferita.
Fermierul ar putea sa fie tentat sa altoiasca vlastari de arbori masculini pe crengi de
arbori feminini, pentru a imbunatati calitatea polenizarii, dar aceasta operatiune ar
trebui evitata. Ramura masculina, pentru ca nu produce fructe, va avea o vigoare mult
mai mare decat aceea feminina si, fara o toaletare adecvata, creanga va deveni
complet masculina in cativa ani.
ADAPTAREA ECOLOGICA
Climatul
>Temperaturile
Rezistenta speciei la temperaturi minime estreme este foarte mare. De observat sunt
temperaturile care se inregistreaza pe perioada iernii in anumite zone de productie.
(Kuska-23,9oC, si -21oC in Kabul)
Rezistenta la temperaturile maxime este de asemenea clara in zone cum sunt Siria sau
Sicilia.
Aceste specii au insa nevoie de temperaturi ridicate pe perioada verii, pentru a produce
fructe coapte la maxim. Temperatura medie ideala a celei mai fierbinti luni ar trebui sa
6
fie de 27oC, iar temperatura maxima in aceeasi luna ar trebui sa fie de aproximativ
34oC.
Perioada de dezvoltare a fructelor trebuie sa fie suficient de lunga pentru a asigura o
buna coacere, in special pentru soiurile tarzii, asa cum este Kerman.
Pe perioada infloririi cele mai importante temperaturi sunt cele minime. Daunele
provocate de variatiuni de temperatura pot fi serioase, in functie de amploarea
acestora. Cu toate acestea, daunele sunt mai mici decat cele provocate majoritatii
pomilor fructiferi, deoarece fisticul infloreste tarziu.
>Durata sezonului rece
Exista soiuri care sunt adaptate iernilor blande. Pentru altele insa, frigul pe perioada
iernii este indispensabil pentru obtinerea unor infloriri regulate, in special pentru soiurile
care necesita mai mult de 800 de ore de perioada rece. Temperatura medie in cea mai
rece luna este importanta si ea ar trebui sa se situeze in jurul valorii de 6,6oC.
>Ploaia
Majoritatea specialistilor sunt de acord ca o caracteristica importanta a fisticului o
reprezinta rezistenta acestuia la seceta si capacitatea lui de a da fructe utilizand un
minim de apa.
Ploaia cazuta in perioadele de inflorire (Martie-Aprilie) cand are loc polenizarea poate
dauna, pentru ca duce la indepartarea polenului din aer si introducerea acestuia in sol.
Ploaia cazuta in Septembrie este importanta pentru insamantare, in cazul in care
aceasta se realizeaza in exterior, dar nu este benefica daca este abundenta.
>Concluzii
Rezistenta termica a acestor specii (de la -30oC la 50oC), precum si aptitudinea de a se
inmulti cu putina apa la dispozitie sunt doua dintre caracteristicile cele mai importante
care trebuie avute in vedere atunci cand se decide infiintarea unei plantatii. Cu toate
acestea, limitele de temperatura trebuie avute in vedere in special in perioada de
inflorire, si de asemenea este esential faptul ca o productie bogata nu va fi obtinuta
fara un minim de ploi anuale.
SOLURI
>Adancime
Adancimea solurilor in care aceasta specie creste in mod natural inregistreaza o medie
de 30-40 cm, pe o patura calcaroasa compacta de 1 m. In cele mai multe situatii,
aceasta patura calcaroasa poate fi sparta cu usurinta cu echipamentele adecvate.
>pH
Arborele de fistic este o culltura care se poate adapta la un pH cuprins intre 7,5 pana la
9,3 (pentru plantatiile din Turcia), desi in plantatiile din California sorul este de obicei
neutru sau acid.
>Salinitata
Raspunsurile la nivel fotosintetic ale arborelui de fistic la salinitate sunt comparabile cu
cele ale plantelor tolerante. Arborele de fistic pare a fi una dintre putinele culturi cu
valoare comerciala care are un nivel suficient de toleranta la salinitate. De aceea,
culturile ar putea aparea in zone unde calitatea apei pentru irigare este mica.

TEHNICI DE CULTIVARE

Toaletarea
Toaltetarea are ca scop dezvoltarea in primul rand a unei structuri robuste, care sa
poate sustine o productie maxima, si in al doilea rand localizarea crengilor principale si
a celor secundare. In acest fel se va permite patrunderea unei cantitati maxime de
lumina care sa avantajeze culturile.
Arborele de fistic este o specie cu o durata de viata mare dar cu o dezvoltare relativ
lenta. Acest tip de dezvoltare aduce dupa sine o perioada de formare mai mare.
Trebuie avut in vedere faptul ca leziunile se cicatrizeaza foarte greu. Arborele de fistic
raspunde la leziuni mai degraba pentru distrugerea tesutului afectat decat pentru
vindecarea acestuia. Orice leziune care are un diametru mai mare de un cm trebuie
protejata pentru a se cicatriza si pentru a evita patrunderea parazitilor.
Tehnici de toaletare
O comparatie intre copacii toaletati si copacii netoaletati arata ca acestia din urma au o
dezvoltare mai accentuata. Cu toate acestea, toaletarea trebuie sa se realizeze pentru:
- Facilitatea lucrarilor asupra culturii
- Obtinerea unei structuri care sa sustina un maxim de productie
- Culegerea mai usoara a productiei
- Obtinerea in 4-5 ani a unui arbore echilibrat
Toaletarea se va realiza prin taierea crengilor pana la o inaltime de 1,50 m de la sol, in
special a acelora care au o lungime mai mica de 100 cm. In vara urmatorare, se vor
alege 3 cele mai bune crengi, eliminandu-le pe restul pentru a forta o dezvoltare
maxima a acestora 3.
Productia in urma toaletarii
Arborele de fistic este capabil sa produca cantitati importante de fruct chiar fara o
toaletare periodica. Cu toate acestea, un arbore care nu a fost ingrijit va deveni mai
slab mult mai devreme decat ceilalti.
Daca se doreste obtinerea unor productii regulate, este importanta realizarea unui
echilibru intre productia de fructe si cea de lemn.
Toaletarea arborelui de fistic similar cu alti arbori care produc fructe uscate nu ar fi un
succes, pentru ca nu se pot obtine rezultate bune datorita dominantei mugurilor
terminali. Daca mugurele nu este inlaturat ramificatia laterala va fi limitata, intrucat
auxina produsa de mugure inhiba dezvoltarea restului.
Este de asemenea recomandata reinnoirea ocazionala a lemnului copacului. Pentru
aceasta, trebuie eliminati toti mugurii terminali in iarna precedenta anului in care
arborele nu va produce, pentru ca vor exista mai multi muguri vegetativi decat florali in
acel an.
In concluzie toaletarea trebuie sa se limiteze la reinnoirea lemnului in iernile
precedente perioadelor de productie slaba prin taierea mugurilor terminali, eliminarea
8
crengilor slabe si subtiri sau chiar a crengilor viguroase din interior. Copacul trebuie sa
fie deschis, oferind luminozitate maxima. Pe de alta parte, este importanta protejarea
leziunilor de dimenisiuni mari, pentru a preveni mucegairea si pentru a favoriza
cicatrizarea rapida.
Toaletarea arborilor batrani
Arborii batrani poseda crengi amestecare si multe roditoare. Din aceasta cauza, o
mare cantitate de flori nu se poate transforma in fructe datorita lipsei rezervelor
nutritive. In acest caz, este necesara o toaletare severa a crengilor, pentru a ¡§elibera¡¨
arborele, pastrand numai ramificatiile viguroase. Daca aceasta procedura se va realiza
in lunile februarie-martie, vara vor aparea prelungiri puternice ale crengilor, care vor
putea fi ajustate in aceeasi perioada.
Intretinerea
Exista doua tipuri de a sustine o plantatie. In anumite tari, fermierii se limiteaza la a
culege recolta in ani alternati, pe baza mestesugurilor traditionale. In alte tari, din
contra, se utilizeaza metode moderne de fertilizare, irigare, toaletare, culegere, toate
acestea datorita rezultatelor economice bune obtinute de pe urma acestor plantatii.
Fertilizarea
Arborele de fistic raspunde bine la aplicarea unor anumitor doze de fertilizatoare, in
special in acele cazuri in care fertilitatea solului este redusa.
Fertilizarea de adancime
Prima doza este de 300 de unitati de fosfor si potasiu pe hectar. Daca exista o
deficienta a acestor elemente in regiune se va mari putin doza. Fertilizarea organica
poate fi aplicata la baza, cu conditia ca materialele sa fie verificate inainte, pentru ca
pot provoca mai multe pagube decat efecte pozitive datorita posibilei prezente a
ciupercilor.
In cazul in care o fertilizare de adancime nu a fost niciodata facuta, aceasta se poate
realiza o data la 2 ani, cu 30-40 unitati de fosfor si potasiu la hectar.
Fertilizarea de suprafata
Daca s-a decis protejarea intensiva a plantatiei, inainte de a stabili un plan de
fertilizare, trebuie realizata o analiza a solului pentru ca aceasta sa poata reprezenta o
baza de comparatie. Pentru aceasta analiza, se pot colecta frunzele in luna iulie.
Simptomele lipsei de elemente nutritive
Pentru diagnosticarea problemelor de nutritie, trebuie cunoscute, pentru fiecare
element mineral in parte, simptomele lipsei acestuia.

IRIGAREA

Arborele de fistic este un arbore specific din zonele de seceta care poate produce
fructe si fara irigare. Cu toate acestea, arborele consuma o cantitate mare de apa
atunci cand aceasta este disponibila, desi nu transforma in fructe o mare parte a apei.
Inca de la origine, acest arbore a fost creat sa rezite in medii secetoare. Cu toate
acestea, daca se doreste obtinerea unor productii importante, ar trebui asigurat un
suport de irigare de 3000 mm/ha/an, atunci cand arborele ese deja adult.

Toate sistemele de irigare pot fi utilizate pentru plantatii. Cu toate acestea, irigarea
punctuala a oferit intotdeauna cele mai bune rezultate, in special pentru zonele
secetoase. Un sistem de aspersoare, pe langa o eficienta mica, poate crea si o serie
de probleme fitosanitare.

CULESUL SI MARKETINGUL

CULESUL

Pregatirile pentru cules demareaza la inceptul lunii August. Un minim adaos de apa in
aceasat luna poate duce la deschiderea mai multor fructe, dar daca este in exces
poate impiedica patrunderea utilajelor pentru recoltare in plantatie.
Maturitatea fructului de fistic este aratata de schimbarea culorii invelisului exterior, de
la verde la bej si apoi la roz.
In timp ce aceste schimbari au loc la exterior, la interior scade umiditatea si continutul
de proteine; simultan, creste rezerva de substante uleioase si glucide. Are loc o zona
de separatie intre fruct si penduncul, astfel incat fructul sa poate fi cules cu usurinta.
Culesul se poate realiza fie manual, fie mecanic. Manual, prin colectarea fructelor pe
panze intinse sub copaci. Ulterior, are loc o selectare a fructelor mature de pedunculul
lor, avand in vedere si culoarea, greutatea si aspectul. In mod mecanic, culesul se
realizeaza imprimand o vibratie de 5-10 secunde arborelui, pentru a scutura fructele.
Din panzele plasate sub copaci se indeparteaza resturile de crengi si frunze, iar
fructele sunt transportate in containerele situate in zone ferite de soare. Aceste
containere trebuie sa fie aerisite pentru a preveni riscul aparitiei de ciuperci sau al
fermentarii. Atunci cand se umplu, containerele sunt transportate la zona de ambalare.
MARKETINGUL
Exista cateva alternative pentru marketingul fisticului. Acestea depind de scopurile
vizate, de dimensiunile recoltei si de resursele fermierului.
Fermierul poate vinde fructele catre un angrosist, catre un detailist sau direct catre
consumatori.
The most important processes the pistachio has to pass by before it goes to the
market, are described as follows:
Cele mai importante procese prin care fisticul trebuie sa treaca inainte de a fi
comercializat sunt urmatoarele:
Decojirea
Invelisul exterior trebuie eliminat in 2 ore de la cules, pentru a evita incalzirea fructelor
si aparitia ciupercilor sau a petelor pe acestea. Pentru acest proces, se utilizeaza in
curatitor clasic de migdale.

Uscarea


In momentul culegerii, fructul are o umiditate de 30-40%. Odata eliminat invelisul
exterior, aceasta umiditate trebuie redusa la 7%, daca se doreste stocarea pe o
perioada lunga de timp a fructelor.
In momentul de fata, procesul de uscare are doua faze. In prima, se reduce umiditatea
la 12-13%. Aceasta faza dureaza aproximativ 3 ore si trebuie realizata la temperaturi
care sa nu depaseasca 82oC, pentru a evita deschiderea in exces a fructelor. In faza a
doua, fisticul ajunge in recipiente unde ii este redusa umiditatea la 4-7%, utilizand un
curent de aer de aproximativ 49oC. Aceasta faza dureaza 24-48 de ore. Fructele pot
ramane depozitate in aceleasio recipiente.
Uscarea la soare dureaza in jur de 5-6 zile in conditii bune de temperatura si umiditate.
Deoarece uscarea dureaza mai mult, se pot dezvolta pe aceasta perioada diverse
ciuperci.
>Sortarea
Dupa uscare, fisticul este sortat in functie de aspectul vizual. Exista si utilaje care sunt
capabile sa recunoasca frctele cu pete. Urmatorul criteriu de sortare este dimensiunea,
acesta realizandu-se cu ajutorul unei masini de calibrat.
>Sarea si prajirea
Fisticul cu 7% umiditate trebuie scufundat intr-o solutie salina 20% (200g sare la un
litru de apa), timp de 3 minute, dupa care acesta este uscat la temperatura de 70oC
pentru a reveni la umiditatea initiala.
Procesul de prajire in ulei este similar. Proportia de sare in ulei este aceeasi. Fisticul
trebuie uscat la 70oC, apoi prajit timp de 8 minute in ulei si centrifugat pentru a elimina
uleiul ramas. Procesul de prajire pentru fisticul curatat este acelasi.
>Calitate
Cei doi factori externi considerati drept calitate de catre consumator sunt dimenisunea
si albetea cojii. Factorii interni au de-a-face cu samanta in sine si cu caracteristicile
organoleptice ale acesteia.
Printre defectele externe se pot numara: insuficienta deschidere a cojii, petele,
malformatiile, daunele cauzare de ciuperci, insecte sau pasari. Printre defectele interne
se regasesc forma, dimensiunea, aroma, sau daunele provocate de diferite boli.
Concluzionand, fazele prin care trece fisticul de la cules pana la consum sunt
urmatoarele:
1- Fructele sunt depozitate in containere la ferma
2- Containerele sunt golite in remorci, pentru a fi cantarite si etichetate
3- Se controleaza temperatura interioara
4- Remorcile sunt golite intr-un suport pneumatic, unde se separa reziduurile
5- Este luata o mostra nedecojita pentru tratament si clasificare separata (fermierul
este platit in functie de calitatea acestei mostre)
6- Fructele sunt decojite
7- Fructele goale sunt separate intr-un bazin cu apa sau pe un flux de aer
8- Fructele selectate sunt uscate pana ating o umiditate de 5-7%
9- Depozitarea fructelor la temperatura mediului ambient intr-un loc care sa asigure
circulatia aerului
10- Separarea fructelor deschise de cele inchise
11- Deschiderea mecanica a fructelor inchise
12- Clasificarea fructelor deschise, cu ajutorul unul clasificator electronic care masoara
intensitatea culorii
13- Clasificarea manuala pentru a elimita greselile facute anterior si reziduurile
14- Adaugarea sarii si prajirea fructelor deschise
15- Ambalarea
Prima recolta profitabila poate fi obtinuta dupa 4 sau 5 ani din momentul altoirii, desi
fructele vor aparea din anul 3. In acest interval, fermierul se va putea intretine din
culturi alternative traditionale, cum ar fi pepenele, cerealele sau legumele.
Pretul variaza in functie de calitatea fructelor. Cele de calitate mai slaba sunt platite cu
3,60 €/Kg, iar cele de calitate mai buna cu 4,80 €/Kg.
Productia depinde mult de felul in care este ingrijita plantatia (irigare, fertilizare, sol,
etc).
Cu o buna irigare si cu un bun ingrasamant organic, progiturile pot creste considerabil,
la fel cum va creste si procentul de fructe deschise si va scadea cel de fructe goale